Anumiti angajati ai BNR (Banca Nationala a Romaniei)!
Nu e gluma.
“Potrivit legii, eventualele pierderi înregistrate de banca centrală sunt acoperite de la buget.
Totuşi, raportul instituţieip arată că rezultatul negativ de anul trecut va fi compensat din profiturile viitoare.
Pe de altă parte, BNR a distribuit 9,99% din profitul din 2012, adică aproape 14 milioane de lei, tot către angajaţi, prin fondul de participare a salariaţilor la profit.”
Bonusul de “pana in 10%” din profit (de aici apare ca merg pana in buza cu 9,99%) il iau unii angajati BNR in fiecare an in care “fac profit” pe emisiune monetara, rezerva valutara a statului, aur, mentinerea de dobanzi si rezerve minime la niveluri ridicate etc.
Rezultatul BNR din 2012 este influentat pozitiv de jumbo imprumutul contractat de Romania cu FMI, la recomandarea corifeilor din BNR.
Banii sunt fungibili si se pare ca angajatii Curtii de Conturi au dificultati in a estima,la rubedenii si cunostinte, cat din veniturile generate direct si indirect de imprumutul de la FMI au intrat in “fondul de participare a salariaţilor la profit”.
Romania a luat un imprumut mult prea mare de la FMI.
Fara prea multe cunostinte economice, oricine poate intelege ca a fost acceptat un imprumut prea mare lecturand urmatoarele considerente:
– la momentul estimarii dimensiunii imprumutului, FMI si BNR considerau ca in 2009, cresterea economica va fi de 3% ( faimosii 5% in urmatorii 10 ani ruminati de Guvernatorul Isarescu);
– In 2009 economia Romaniei a “crescut” (datorita franarii excesive a economiei reale prin parghia monetara si de credit) cu minus 7,1%
– Diferenta de prognoza de 10,1% din PIB doar pentru un singur an, adica aproximativ de 15 miliarde de euro se regaseste in rateul de estimare, in folosul bonusului BNR
– Romania nu a considerat necesar sa foloseasca aproape 8 miliarde ceea ce reprezinta o alta dovada a supradimensionarii creditului cerut si aflat la dispozitia BNR.
Ca si trivia in aceeasi perioada in care BNR accepta cu bratele deschise creditul supradimensionat, Cehia a protestat public pentru eroarea de estimare si incercarea de supradimensionare a imprumutului sugerat in cazul lor iar Turcia a tras de timp un an, pana era evident ca nu mai este nevoie de imprumut.
Motivele pentru supradimensionarea creditului ies la iveala pe masura ce se schimba decidentii implicati.
Unul dintre acestea este de legat de posibilitatea folosirii fondurilor de la FMI de catre BNR, regasit in profitul raportat in acei ani si in bonusuri.
“La data de 31 decembrie 2004, capitalul actual al BNR (de 100 miliarde lei) se majorează la 300 miliarde lei şi aparţine în întregime statului.”
Banca Nationala a Romaniei a avut in majoritatea anilor de dupa revolutie pierdere.
Cand a avut pierdere suma a fost acoperita de la bugetul statului.
Cand a reusit sa treaca pe profit, cum sunt anii cu imprumuturi FMI, si-au acordat bonusuri de performanta.
Limuzinele, 5 bucati a 1 milion de euro au fost achizitionate si in ani cu pierderi.
“Banca Naţională a României a lansat joi, pe portalul licitaţiilor publice SEAP, o licitaţie pentru cumpărarea a cinci limuzine în leasing operaţional, cu o valoare estimată la 4,5 milioane de lei (1 milion euro) cu TVA, condiţiile impuse furnizorilor în legătură cu dotarea maşinilor fiind stricte.”
Sursa agentia de stiri news.ro
Link aici http://www.news.ro/economic/bnr-cumpara-cinci-limuzine-cu-o-valoare-estimata-la-1-milion-de-euro-doua-dintre-masini-trebuie-sa-aiba-cel-putin-450-cp-192241572125201
Fondul de rezerva la dispozitia Consiliului de Administratie nici nu mai merita mentionat.
Banca Nationala se pregateste de rezolutie bancara*. Sectiunea din BNR care se va ocupa de aceasta treaba simpla in locul tribunalelor si fara sa ii consulte pe deponenti va fi condusa de Bogdanel Olteanu, un profesionist desavarsit, de altfel.
Ca sa salveze de la faliment bancile sistemice**, BNR va institui o procedura similara falimentului prin beneficiile pentru banca, dar total opusa falimentului prin lipsa oricarei restrictii si sacrificii pentru banca. Procedura antreneaza, insa, severe sacrificii si jertfe ale drepturilor si ale proprietatii creditorilor bancii, inclusiv – sau mai ales – deponentilor. De precizat ca BNR nu are nevoie sa intrebe un judecator daca si in ce masura poate sacrifica drepturi (nu va fi nevoie de cursuri de specializare la Sinaia) si nici daca aplica masura confiscarii depozitelor unor contracte in derulare (nimeni nu va merge cu camionul de exceptii de neconstitutionalitate la CCR, caci nu va mai avea bani de avocati).
In perioda rezolutiei, la adapostul efectului de inghetare a executarilor silite dinspre creditori si al efectului de oprire a cursului dobanzilor si penalitatilor (o creanta de 100 de mii ramane 100 de mii indiferent daca rezolutia ramane aplicabila un an sau zece, urmand sa fie amputata la final), banca va continua sa functioneze ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic – business as usual. Daca va trebui sa va execute silit, o va face. Daca va trebui sa va vanda unor colectori de creanta, va va vinde. Daca va vrea sa va conteste darea in plata pe motive idioate, o va face. Totul sub comanda profesionala a lui Bogdanel, cunoscatorul banking-ului islamic.
Despre asigurarile si linistirile din link-ul anexat, va spun ca totalul depozitelor populatiei la nivelul lui iulie 2016 este de cca 154 mld lei. Nu stiu ce depozite au IMM – urile, beneficiare si ele ale asa-zisei garantii de 100 mii de euro. Ma tem, insa, ca cele 1,5 mld (posibil suplimentate de stat cu 500 mil euro imprumut de urgenta) de care dispune Fondul de Garantare nu sunt suficiente nici pe o masea daca intra in rezolutie o singura banca sistemica.
*rezolutie bancara = un cvasi-faliment bancar la adapost de controlul judecatorului si al creditorilor, netrasparent, ocult, derulat de niste “experti” invizibili si de niste alchimisti din BNR, menit a salva banca sistemica si conducatorii sai de la un faliment onest, trasparent si judiciar, in urma caruia vinovatii sunt bagati la puscarie pentru bancruta frauduloasa si pusi sa plateasca daunele cauzate deponentilor. De precizat ca, in cazul insuficientei fondurilor luate de la actionari si confiscate de la deponenti, in derularea rezolutiei se vor lua bani de la stat, adica de la noi, contribuabilii. Totul pentru evitarea unui faliment judiciar. Bancile sunt prea mari pentru a fi lasate sa falimenteze in mod onest, nu asta vi s-a tot spus de vreo 10 ani?
**banci sistemice = primele 10 banci ca marime; se intampla ca 7 dintre acestea sa fie si din clubul “select” al bancilor cu clauze abuzive si practici inselatoare, intotdeauna aparate de Isarescu in calitate de avocat ultim. De precizat ca bancile ne-sistemice nu intra in acest safe haven pastorit de Bogdanel, ele putand fi trimise in faliment judiciar, la nevoie. Concurenta loiala, capitalism de piata, economie libera, ce mai tura-vura : toate pe paine.
Exista o campanie asidua de a dezinforma in legatura cu veniturile lunare ale Guvernatorului BNR Mugur Isarescu.
Acestea ating 40 de mii de euro pe luna.
Aici nu ma refer la venituri de tip “Mar SRL” or la “tranzactii anterioare” ci doar la Pensie plus Salariu plus Bonusurile de performanta plus Participari la sedinte, toate legate de pozitia de Guvernator BNR.
Acesta este motivul pentru care Guvernatorul BNR refuza publicarea veniturilor in declaratia de avere.
Legea ANI se aplica fara exceptie la toti cetatenii romani aflati in pozitii publice. Nu face exceptie Presedintele Romaniei, nu fac exceptie de la lege sefii serviciilor secrete, nu face exceptie Presedintele ASF (echivalentul direct al BNR).
Mai mult se cunoaste pachetul Guvernatorului FED, ECB etc. Nu e o rusine chiar daca e dublu cat a fiecaruia din cei 2 mentionati.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a devenit pensionar cu 2 luni inainte de a castiga in parlament un nou mandat la BNR.
Incepand cu dezbaterile legate de salariile astronomice de la CSA, CEC, Eximbank diferiti consilieri BNR au lansat pe surse sau au declarat direct diferite nivele de salarizare pentru Guvernatorul BNR, ba ca salariul de baza este de 10 mii de euro fara a preciza extra-urile, ba ca nu depaseste 12 mii de euro cu tot cu sporuri, ba ca este pana in 15 mii de euro.
Link-urile in progresie aici
http://m.capital.ro/isarescu-are-un-salariu-de-baza-de-10000-de-euro-pe-luna.html
aici
http://www.conso.ro/asigurari/adrian-vasilescu-bnr-salariul-cu-sporuri-al-guvernatorului-nu-depaseste-12.000-euro
si aici
http://m.zf.ro/banci-si-asigurari/conducerea-bnr-sta-pe-depozite-si-conturi-de-economii-in-valoare-de-6-5-mil-lei-iar-creditele-reprezinta-mai-putin-de-jumatate-viceguvernatorul-bogdan-olteanu-este-dator-la-banci-cu-un-milion-de-lei-15531958
In acest ritm al declaratiilor se va ajunge la un moment dat si la valoarea reala a veniturilor de 40 de mii de euro pe luna.
Cresterea accelerata a veniturilor Guvernatorului BNR, provenite direct de la BNR, a inceput in 2009 cand a aflat ce bonusuri se practicau in bancile comerciale. Cresterea nu s-a bazat pe convingerea intima ca s-ar fi calificat chiar el pentru o pozitie in mediul privat remunerata la respectivul nivel ci pentru ca asa a simtit ca e normal sa fie platit de catre stat (exista un reper in mediul privat ce trebuia depasit).
Desi Consilieru’ Croitoru de la BNR a cerut taierea pensiilor si salariilor in 2010, veniturile Guvernatorului nu au fost taiate ci au crescut pe tot parcursul crizei economice.
Nu este o rusine sa castige cineva 40 de mii de euro pe luna la stat in Romania desi BNR a ratat obiectivul de inflatie in 11 din ultimii 12 ani.
Este in schimb o rusine sa tii veniturile ascunse doar pentru a dezinforma in voie.
Exista o serie de intoxicari avansate in legatura cu veniturile lunare ale Guvernatorului BNR Mugur Isarescu.
1. Banca Centrala Europeana (BCE) a cerut ca veniturile angajatilor Bancii Nationale a Romaniei (BNR ) sa fie secrete.
Fals. In conditiile in care veniturile celorlalti guvernatori ai bancilor centrale din Uniunea Europeana nu sunt secrete, inclusiv cel al lui Mario Draghi nu ar exista o baza pentru tratamentul discriminatoriu al BCE in raport cu BNR.
Doar pentru exemplificare salariul lui Draghi http://www.bloomberg.com/news/articles/2014-02-20/ecb-report-shows-draghi-pay-more-than-twice-as-high-as-fed-chief, salariul crescut in martie 2016 a Guvernatorului Bancii Centrale a Ungariei http://www.wsj.com/articles/hungary-curbs-access-to-information-on-central-bank-money-1456849795, salariul scazut al actualului Presedinte al Consiliului Monetar al Bulgariei http://sofiaglobe.com/2015/07/30/new-governor-of-bulgarias-central-bank-to-get-salary-much-lower-than-predecessor/.
2. BNR are veniturile secrete potrivit acordul de aderare la Uniunea Europeana.
Nu exista o astfel de prevedere ci doar mentionarea independentei Bancii Centrale.
3. BNR este independenta deci opereaza cum doreste.
Independenta Bancii Centrale se refera la libertatea decidentilor de politica monetara de a actiona in afara influentei directe a politicului or a guvernului.
Independenta nu se refera la ascunderea veniturilor or la cheltuirea discretionara a banilor generati din emiterea de moneda or din gestionarea rezervei statului.
http://people.ucsc.edu/~walshc/MyPapers/cbi_newpalgrave.pdf
4. BNR a optat sa nu faca publice veniturile.
In conditiile existentei unei legi aplicabile tuturor Romanilor angajati la stat de transparenta in ceea ce priveste veniturilor, optiunea Guvernatorului BNR nu are valoare juridica ci este doar o trivia pentru curiosi.
5. ANI cunoaste veniturile Guvernatorukui BNR.
ANI cunoaste veniturile Presedintelui Romaniei, a sefilor serviciilor secrete, a Presedintelui ASF. Aceasta cunoastere nu ii scuteste pe acestia de obligativitatea legala de a publica informatia.
6. ANI tine cont de independenta Bancii Centrale.
ANI a fost dezinformata cu buna stiinta de catre anumiti angajati BNR referitor la sensul independentei Bancii Centrale.
ANI nu are in lege posibilitatea de a acorda exceptii de la legea alplicabila in Romania. Vezi raspunsul procuraturii Slovene la opinia Guvernatorului Draghi.
7. “A intrat la pensie in virtutea legii” dar nu e pensionar.
Afirmatia potrivit careia Guvernatorul “a intrat la pensie in virtutea legii” dar nu e pensionar este o alta forma de manipulare.
Depunerea dosarului de pensionare “in virtutea legii” in 2014 si procesarea acestuia este echivalentul exprimarii ca a este pensionar.
Formularul din dosarul de pensionare contine si mentiunea de plata numerar sau cont.
8. E pensionar dar nu ridica banii.
In momentul in care Consilieru’ Croitoru de la BNR a sugerat guvernului taierea pensiilor in 2010, Curtea Constitutionala a precizat dreptul constitutional la pensie.
In consecinta Guvernatorul BNR poate accesa banii din contul de pensie atunci cand doreste.
Este un drept garantat care nu se prescrie.
Prin urmare veniturile Guvernatorului BNR in acest moment indiferent de declaratiile consilierilor cuprind si pensia legal castigata.
Daca doreste sa ii acumuleze, pastreze, stocheze si sa ii ceara la o data viitoare este o optiune personala iar Constitutia Romaniei ii protejeaza dreptul de a lua pensia pentru limita de varsta.
9. Guvernatorul are un contract pe termen limitat.
Limitarea in timp a contractului nu influenteaza cumularea cu pensia.
Intreruperea contractului Guvernatorului, depunerea dosarului de pensionare, refacerea contractului Guvernatorului in ziua imediat urmatoare suna a procedura de resurse umane pentru a nu pierde bani.
10. Din ce este compus pachetul Guvernatorului BNR
Veniturile lunare ale Guvenatorului BNR sunt de 40 de mii de euro pe luna doar in componenta lor monetara: pensie, salariu, bonus, indemnizatii de sedinte si comitete, diurne etc.
Guvernatorul BNR are dreptul la masini cu sofer (una din ele Mercedes S classe), la telefoane, cancelarie, buget de protocol ajustabil dupa voia si semnatura acestuia, cazare upscale, bilete de calatorie business, frizer, bucatar, baze de odihna, asigurare de sanatate.
Estimarea acestei componente a pachetului (efectuata automat in cazul angajatilor in domeniul privat) depaseste 10 mii euro lunar.
11. Nivelul de venituri este mic. Pentru a opina daca 40 mii de euro cash plus alte componente in valoare de 10 mii euro pe luna sunt un nivel mic de remunerare trebuie utilizate cateva benchmark-uri: – performanta este minima, a ratat singurul obiectiv al BNR in 11 din ultimii 12 ani; – lunar este aproape egal cu nivelul unui credit Prima Casa; – este mai mare decat a lui Mario Draghi; – este de 11 ori mai mare decat a Presedintelui Romaniei; – este de 40 de ori mai mare decat a celor care il voteaza; – este de 3,5 ori mai mare decat a entitatilor echivalentele; – comparatia cu pachetele celor din domeniul bancar privat din anumite tari vestice este putin relevanta deoarece respectivii actioneaza intr-o piata concurentiala si au riscuri
11. BNR nu se compara cu ASF
ASF este echivalentul BNR atat in Romania precum si in Europa. Este drept ca bugetul cheltuit de BNR pe protocol si salarii si asimilate precum si secretizarea acestora pune BNR in alta liga fata de ASF.
12. BNR are aceleasi salarii pe care Le avea si in 2000. Dupa 2009 BNR a achizitionat in pachet de analiza si consultanta de multe zeci de mii de euro de la Hay Group care a avut ca si finalitate ajustarea semnificativa in sus a pachetelor.
13. BNR nu are bonusuri de performanta.
BNR acorda bonusuri de performanta.
14. GUvernatorul BNR ia bonusuri lunar.
Indiferent de frecventa cu care isi acorda Guvernatorul BNR bonusuri, valoarea de 40 de mii de euro pe luna este o medie a veniturilor.
15. Dosarul de pensionare al Guverntaorului BNR Isarescu nu este procesat din 2014.
Aceasta este o dezinformare crasa.
Indiferent cat de mare este birocratia in Romania, acest dosar nu poate sta atat de mult in coada.
Este mai credibila informatia potrivit careia la ce nivel de rubedenii exista in anturajul angajatilor Guvernatorului, dosarul a fost procesat de vineri pana luni, in intervalul cat a avut contractul intrerupt.
Bun, deci dl guvernator cumuleaza pensia cu salariul, plus cine stie ce alte venituri, si ajunge la 40 de mii de euro pe luna, si totul e la secret. Cica asta asigura independenta BNR. Ma rog. O fi independenta Federal Reserve, unde salariile membrilor board-ului, inclusiv ale sefei Fed, dna Janet Yellen, sunt transparente, vizibile pentru toata lumea?
Eu nu inteleg : ce e de ascuns in aceasta privinta in cazul Romaniei? De ce tace ANI?
Si de ce imunitatea de raspundere penala si civila a guvernatorului, a membrilor board-ului BNR si a sefimii de rang doi din BNR e vazuta numai in Romania ca o garantie a independentei BNR?
PS Nu venitul de 40 de mii de euro pe luna e criticabil, ci secretomania acestui venit. Ca sa nu mai vorbim ca mai nimeni in Parlament nu a stiut ca, inainte cu 2 luni de a primi al n-shpelea mandat de 7 ani, dl guvernator se pensionase. Si, sa nu uitam ca BNR, prin vocea consilierilor multipli ai dlui guvernator, a solicitat ca masuri de austeritate taierea pensiilor, a indemnizatiilor si a salariilor bugetarilor, avand grija, totusi, ca pensiile si salariile cumulate ale sefimii BNR sa creasca in ritm ametitor pe vremea crizei (mai ales pe vremea crizei, asa cu spune Lucian Isar).
Patronatul Băncilor din România a trimis o scrisoare Consiliului Superior al Magistraturii și celor 15 Curți de Apel din țară, în care îi critică pe judecători că “se pronunță contra legii” în procesele dintre bănci și clienții lor, anunță Știrileprotv.ro.
În plus, bancherii se oferă să le țină magistraților cursuri despre activitatea lor, ca să-i ajute să judece “corect”. Asociațiile de clienți critică vehement inițiativa, catalogând-o drept o imixtiune în actul de justiție.
Scrisoarea Consiliului Patronatelor Bancare din România are 16 pagini și e adresată președintelui CSM, Ministrului Justiției și șefilor Curților de Apel din țară.
Steven Van Groningen, președintele asociației de bănci, și-a pus semnătura pe această scrisoare. Acesta reclamă “practica neunitară” din instanțe în procesele cu clienții.
“Pentru că aceste instanțe se pronunță în contra legii, băncilor li se încalcă drepturi legitime și prin aceasta pot înregistra prejudicii majore”.
Ca soluție, băncile propun “educarea” judecătorilor.
“Ne exprimăm disponibilitatea de a vă pune la dispoziție, în cadrul programelor de pregătire, specialiști din diverse zone de activitate ale instituțiilor de credit, cu scopul de a familiariza reprezentanții puterii judecătorești cu specificul și particularitățile produselor financiar-bancare și a activității bancare în general.”
“Acea scrisoare este un abuz incredibil. Își permite ca să sugereze, să ceară efectiv instanțelor de judecată să judece așa cum hotărâsc ei în procese în care ei sunt parte. Noi vom face adrese către toate instituțiile și așteptăm să se ia măsuri concrete.”, a spus Ion Robu, reprezentant al Grupului Clienților cu Credite în franci elvețieni.
Și deputatul Daniel Zamfir susține că demersul este abuziv și va sesiza instituțiile statului.
“Toată această formă de presiune vine în contextul în care Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să se pronunțe cu o speță extrem de importantă, aceea a înghețării cursului, or acest lucru este inadmisibil.”, a spus Daniel Zamfir, deputat PNL.
“Au mai fost astfel de solicitări dar nu într-o formă atât de categorică. Dacă am chema băncile la astfel de pregătiri profesionale, ceea ce mi se pare exagerat, ar trebui să chemăm și asociațiile pentru protecția consumatorilor. Acest îndemn cum că ne pun la dispoziție specialiști, nu își are rostul.”, a spus Horațius Dumbravă, judecător, membru CSM.
În Carta Națiunilor Unite, principiul independenței justiției arată că: “judecătorii trebuie să soluționeze în mod imparțial cauzele deduse judecății, în baza faptelor și în conformitate cu legea, fără niciun fel de restricții, influențe neadecvate, sugestii, presiuni, amenințări sau amestecuri, fie ele directe sau indirecte, indiferent din partea cui ar veni și pe ce motiv.”
Una din temele predilecte ale retoricii BNR este aceea ca desi au ratat propriul obiectiv in 11 din ultimii 12 ani, au gestionat sistemul de stat fara ajutor de la statul roman.
Fals. Sistemul bancar a fost sustinut ascunzand pierderile reale cu stirea BNR si cedarea de avutie din partea statului roman.
Bancile ce opereaza in Romania au fraudat sau au ajutat la fraudarea populatiei si a firmelor, sub atenta supraveghere a BNR.
Gaurile au fost acoperite prin mai multe canale. Unul din cel mai transparent a fost cel al titlurilor de stat.
Toata lumea realizeaza acum, dupa 8 ani, ca politica monetara si de credit a generat, declansat si agravat criza din Romania. Cursul de schimb la 3,1, creditare in valuta cu mesaje de leu tare, dobanzi la lei extrem de ridicate inclusiv cand toate celelalte banci centrale coborau dobanzile.
Ascunderea pierderii bancilor de catre statul roman nu e noua. In cazul Bancorex pierderea a fost acoperita de toti romanii care faceau plinut de benzina, timp de 10 ani. Mai multe aici http://lucianisar.com/banking-at-large/dare-in-plata-si-taxa-de-solidaritate-cu-bancorexul/
Injectarea de bani in sistemul bancar prin canalul titlurilor a fost orchestrata de BNR si achitata de populatie si firme prin taxe si impozite.
BNR a tinut dobanzile sus in piata inclusiv dupa declararea oficiala a crizei in Romania. Acest “mic” amanunt a afectat negativ economia reala dar a permis finantarea datoriei publice la dobanzi ridicate, de care au profitat bancile.
Cea mai mare detinere de titluri o au bancile comerciale iar ca si proxy dupa ajustarea cu dimensiunea bilantului, cele cu probleme. Mai pe sleau cu cat mai problematica banca cu atat mai multe titluri in bilant (proportional).
Bancile Nu pot cumpara titluri in sume foarte mari la o singura emisiune. Prin urmare au avut nevoie ca BNR sa tina dobanzile ridicate ani la rand.
Pentru a vedea dimensiunea banilor pierduti de bugetul statului doar pentru ca BNR a tinut dobanzile sus pentru a ajuta bancile sa acopere pierderile sa facem un simplu calcul:
– dobanzile au coborat de la aprox 9% la 2,75% la perioade de 5 ani
– Sa admitem pentru simplificare, diminuand pierderea repurtata de stat, ca descresterea lenta a dobanzilor cu care se imprumuta statul roman in moneda nationala a fost de doar 5%
– Datoria in moneda nationala in aceasta perioada detinuta de banci a fost mult peste 10 miliarde de euro echivalent
– Sa admitem pentru simplificare, diminuand pierderea repurtata de stat, ca suma inprumutata de stat in moneda nationala in aceasta perioada a fost de doar 10 miliarde de euro
– Durata modificata a unui instrument cu maturitatea la 5 ani este in jurul a 4,3 ani
– Sa admitem pentru simplificare, diminuand pierderea repurtata de stat, ca statul s-a imprumutat cu aceasta durata medie de 4,3 ani in aceasta perioada
Rezulta o pierdere neta pentru statul roman (la prima aproximare) de nici mai mult nici mai putin de 2,15 miliarde de euro adica aproximativ 1,4% din PIB-ul Romaniei spart de BNR pentru a ascunde pierderile bancilor.
Cetatenii au platit taxe si acestea s-au dus pe plata costului suplimentar al finantarii doar pentru ca BNR nu a coborat dobanzile cum era necesar. Pierderile repurtate de economia reala depasesc in aceasta perioada 20% din PIB.
Aproximativ 60% din aurul României a plecat din țară de mai mulți ani, o mutare justificată fie prin costurile mari de depozitare (!), fie prin necesitatea de a rentabiliza aceste dețineri ori prin plusul de credibilitate oferit de depozitar (Banca Angliei).
În contextul Brexitului, lumea și-a adus aminte că mai mult din jumătate din aurul României-e vorba de 61 de tone din cele 104 deținute acum în total-a luat de ceva vreme drumul bejaniei și se află cazat la Banca Angliei în acest moment.
“Ce importantă are Brexitul? Piață financiar-bancară din UK este cea mai importantă din lume. Decizia asta am luat-o acum 15 ani când România nu era încă în Uniunea Europeană”, spune Adrian Vasilescu de la BNR, potrivit stiripesurse.ro. Dan Suciu, reîntors recent în funcția de purtător de cuvânt al BNR, crede la rândul său că între Banca Națională a României și Banca Angliei este o relație bilaterală care nu este afectată de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. “Anglia putea să iasă și din NATO, relațiile între băncile centrale rămâneau la fel”.
Și totuși, de ce a fost necesară o astfel de mutare? Dacă ne uităm prin rapoartele BNR sau îi ascultăm pe consilierii Guvernatorului, motivele au tot variat.
Raportul din 2002, atunci când aurul reprezenta 105 tone, spune negru pe alb. “Pentru a diminua costurile tradiționale implicate de deținerea rezervei de aur în tezaurul propriu și a eficientiza administrarea acestei componente a rezervei oficiale, în decursul ultimilor ani BNR a depus eforturi în sensul identificări celei mai adecvate soluții. Ca urmare, 58,2% din rezerva de aur (61,3 tone) a fost plasată în străinătate, la bănci comerciale de prima mărime, sub formă de depozite purtătoare de dobândă. Aceste depozite au fost constituite pe termene scurte, astfel încât aurul să poată fi mobilizat oricând ar putea fi necesar.”
După care raportul din 2005 aduce o precizare necesară. Băncile comerciale de prima mărime de care se vorbea în raportul din 2002 devin Banca Angliei, “una dintre cele mai sigure instituții financiare din lume”. Iată și citatul în cauză. “Rezerva de aur a scăzut de la 105,4 tone la 104,84 tone, ca urmare a continuării restituirilor către persoanele îndreptățite conform prevederilor legale. La dată de 31 decembrie 2005, cantitatea de 43,59 tone era depozitată în țară, în timp ce 61,25 tone se aflau în străinătate, la Banca Angliei, una dintre cele mai sigure instituții financiare din lume. Din această cantitate 10,09 tone erau plasate sub formă de depozite la termen la instituții financiare clasificate în cele mai scăzute categorii de risc potrivit reglementărilor BNR. Conform standardelor internaționale, aurul în formă de lingouri rămâne în permanentă în custodia Băncii Angliei chiar și atunci când este plasat sub formă de depozite la alte instituții”
Ei bine, la nivelul argumentării din urmă cu 10 ani, a fost necesar că BNR să mute aurul din țară pentru a face ceva economii (cât de mari să fi fost oare costurile cu paza de a fost necesară mutarea tocmai la Londra?) și, de ce nu, să mai și câștige indirect câte ceva din speculații (cam asta făceau băncile de prima mărime care ofereau dobânzi “sigure” în contul aurului plasat acolo de BNR).
Apoi, peste ceva ani, oficialii BNR și-au dat seama că nu pică bine să te dai econom cu costurile implicate de deținerea rezervei și nici să pomenești de speculații, fie și indirect, așa că au descoperit un argument nou-credibilitatea. “În mare parte aurul se află în străinătate pentru că aurul dă credibilitate numai dacă nu este la tine. Aurul este asigurat în străinătate și nu există niciun risc ca acest aur să nu se poată întoarce în țară”, explica în 2013 în cadrul unui seminar la BNR Lucian Croitoru, fostă propunere de Premier și actual consilier al Guvernatorului. Păi, pe același raționament, n-am fi mai credibili dacă l-am trimite pe tot afară? Plus că am face și ceva economii la curent și cu salariile firmei de pază…
