O decizie a CEDO arată că în procesul Cerovšek şi Božičnik contra Slovenia reclamanţii nu au avut parte de corectitudinea procedurilor judiciare, deoarece motivarea a fost scrisă de alt judecător decât cel care s-a ocupat de speţă. O sesizare similară a existat şi în cazul lui Liviu Dragnea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, recent, că motivarea unei sentinţe nu poate fi semnată decât de judecătorii care au dat acea decizie. 

Decizia s-ar aplica şi în cazul lui Liviu Dragnea pentru că motivarea nu a fost redactată în 30 de zile de la pronunţare, iar la data la care aceasta a apărut, preşedintele completului care a soluţionat cauza era deja pensionar.

Cazul Cerovšek şi Božičnik vs. Slovenia vizează o situaţie în care motivarea condamnării unei persoane a fost dată de judecători care nu au participat la procesul respectiv.

”Reclamanţii (la CEDO) fuseseră judecaţi pentru furt de un singur judecător în Slovenia. Judecătorul s-a retras din activitate după stabilirea verdictului, fără a oferi o motivare scrisă privind vina inculpaţilor şi sentinţa dată. După aproximativ trei ani, doi judecători, care nu participaseră la proces, au elaborat motivaţii scrise utilizând ca bază o reconstituire a dosarelor cazului. Condamnările au fost confirmate în apel fără vreo reanalizare directă a dovezilor”, arată sentinţa CEDO dată în primăvara acestui an.

În procesul intentat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), reclamanţii au acuzat că li s-a încălcat dreptul la un proces corect, iar instanţa CEDO a fost de acord că a fost vorba de o încălcare a Articolului 6 ce vizează corectitudinea procedurilor judiciare.

Această decizie a CEDO este reprezentativă pentru importanţa unei motivări argumentate la finalul unui proces şi pentru ca acest lucru să se întâmple imediat.

”Instanţa a evidenţiat că obligaţia oferirii unei motivări, printre alte lucruri, asigură o aplicare corectă a justiţiei, evită deciziile arbitrare, contribuie la încrederea publicului în actul judiciar şi a inculpaţilor în decizia luată, permiţând depistarea şi remedierea posibilelor abordări tendenţioase ale unui judecător. Aceste obiective nu au putut fi îndeplinite în acel caz deoarece judecătorul care a condus procesul nu a explicat verdictul din punctul de vedere al dovezilor, inclusiv al credibilităţii declaraţiilor inculpaţilor şi martorilor. În contextul argumentaţiei Guvernului Sloveniei că procedura standard nu a putut fi respectată din cauza circumstanţelor excepţionale, mai precis retragerea din activitate a judecătorului, instanţa CEDO a precizat:… data retragerii judecătorului trebuia să fie cunoscută în avans. Ar fi trebuit luate măsuri fie pentru finalizarea cazului de către acel judecător singur, fie pentru cooptarea unui alt judecător de la începerea procedurilor judiciare", mai arată CEDO.

Curtea Europeană a stabilit, în cazul Cerovšek şi Božičnik vs. Sloveni, că singura modalitate de compensare a incapacităţii judecătorului de a oferi motivaţia condamnării ar trebui să fie un nou proces.

Cazul seamănă cu cel al liderului PSD, Liviu Dragnea, care a contestat în primăvara acestui an decizia de condamnare în dosarul ”Referendumului” susţinând că motivarea nu a fost redactată în 30 de zile de la pronunţare, iar la data la care aceasta a apărut, preşedintele completului care a soluţionat cauza era deja pensionar.

"În prima fază, motivarea nu fusese redactată în condiţiile în care legea prevede să se redacteze în 30 de zile. După ce am depus contestaţia la Curtea de Apel, a fost redactată aceată motivare, considerentele din motivare, numai că nu credem că s-au respectat procedurile legale pentru că aşa cum bine se ştie, două doamne judecător din complet s-au pensionat înainte de a fi concepută motivarea, deci nu au participat la conceperea motivării. Este vorba despre dreptul de a face această contestaţie pentru că un om care este condamnat are dreptul să ştie exact de ce a fost condamnat şi are dreptul şi instanţa este obligată, să fie convins că toţi membrii completului au participat la conceperea acelei decizii pentru că este o decizie care schimbă viaţa unui om. (...) După cum bine ştim, doamna Livia Stanciu, la două luni de la decizie, s-a pensionat şi cealaltă doamna judecător, ulterior", a declarat Liviu Dragnea, la instanţă, în timpul procesului.

Completul de cinci judecători a respins sesizările făcute de apărătorii lui Dragnea. Aceştia ceruseră înscrisuri şi o expertiză informatică asupra sistemului ECRIS, aplicaţie folosită la nivelul instanţelor judecătoreşti pentru managementul electronic al dosarelor. De asemenea, avocaţii au solicitat copii după cererile de pensionare ale judecătoarelor Livia Stanciu şi Luminiţa Zglimbea. O altă cerere respinsă a fost cea legată de sesizarea Curţii Europene de Justiţie, considerând că li se refuză accesul la probe.

Preşedintele PSD fost condamnat definitiv pe 22 aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare. Instanţa supremă a motivat decizia susţinând că liderul PSD a ales să îşi folosească "abuziv autoritatea şi influenţa" în partid "pentru a denatura rezultatul scrutinului".