Wikipedia

Rezultatele căutării

vineri, 29 aprilie 2016

Despre Paste !

Prima mențiune a iepurelui ca și simbol al sărbătorii pascale a apărut în Germania, în secolul al XVI-lea. Legenda spune că zeița a găsit o pasăre rănită în timpul iernii și singura soluție pentru salvarea ei a fost să o transforme în iepure. Ceea ce era mai ciudat a fost faptul că iepurele putea să facă ouă.
Acum acest obicei s-a răspândit în toată lumea deși mai există și excepții. În Elveția, cucii aduc ouăle colorate copiilor, iar în unele părți ale Germaniei, copii cred în vulpița de Paște.
În a doua zi de Paști în unele locuri de prin Transilvania, mai ales acolo unde locuiesc comunități săsești, există obiceiul rostogolitului ouălor pe deal. Copii mici sunt principalii participanți ai acestui joc, iar cel care reușea să prindă cele mai multe ouă nesparte era învingător.
Tot în Transilvania, dar și în alte părți ale țării, se practică un ale obicei perferat de copii. Acesta se numește „căutatul ouălor” și presupune ca cei mici să caute ouăle ascunse de adulți, fie prin grădină, fine prin alte părți ale casei, în funcție de zona folclorică de care aparțin.
Fierberea ouălor a apărut ca și o formă de conservare, deoarece înainte de Paște era post și creștinii s-au gândit să se folosească de această metodă pentru a nu le arunca.
În timp au apărut și niște superstiții:
  • Din primul ou ciocnit în ziua de Paște trebuie să mănânce toată familia, pentru a fi mereu împreună.
  • Dacă un ou ciocnit în ziua de Paște are două gălbenușuri atunci se spune că cel care l-a a avut trebuie să se pregătească de nuntă pentru că se va căsători în curând.
  • În Moldova tradiția spune că oamenii ar trebui să se spele cu apa dintr-un vas în care au pus flori, bani și un ou roșu. Se crede că astfel vor fi roșii în obraji precum oul roșu, bogați și sănătoși. Banii rămân celui care se trezește ultimul.
  • Tot în zona Moldovei oamenii obișnuiesc să prepare vin cu pelin în această perioadă.

Read more: http://bunadimineata.ro/de-dimineata/lucruri-mai-putin-cunoscute-despre-paste/#ixzz47GLLLcGI

marți, 12 aprilie 2016

Mediterranean Journal of Phisics








The Journal brings together multidisciplinary interests in one journal and disseminates information on all aspects of Physics.


luni, 4 aprilie 2016

Bilantul proceselor pe clauze abuzive: Topul bancilor cu cele mai multe litigii in 2015



bank.jpg
2015 este anul cu cele mai 
multe litigii inregistrate impotriva 
bancilor din 2010 incoace, 
potrivit unei case de avocatura. 
Vezi care sunt institutiile de credit 
din Romania cu cele mai 
multe procese inregistrate
 anul acesta.

"In ceea ce priveste litigiile introduse pe rolul instantelor in anul 2015
 putem preciza ca este anul cu cele mai multe litigii inregistrate
impotriva bancilor din 2010 incoace.
Peste 17.000 de procese sunt introduse impotriva a catorva banci",
a spus pentru DailyBusiness.ro Andreea Opritescu,
reprezentanta a casei de avocatura Coltuc.

Aceasta mentioneaza ca lupta cu bancile a fost in cele mai
multe dintre cazuri castigate de catre imprumutatii –consumatori,
instanta pronuntadu-se in aproximativ 85% dintre dosare
 in sensul admiterii in parte a actiunilor introduse de catre acestia.

Conform portalului instantelor de judecata, portal.just.ro,
au fost introduse pe rolul instantelor de judecata
aproximativ 5.000 de dosare avand ca obiect 
actiune in constatare clauze abuzive.

Pe primul loc in topul bancilor chemate in judecata
este Volksbank. Impotriva acesteia se afla pe
rolul instantelor un numar de aproximativ
1580 de dosare dintre care un numar de
921 de dosare au fost introduse in anul 2015.

Prin aceste actiuni imprumutatii Volksbank au solicitat constatarea
caracterului abuziv a clauzei ce reglementeaza comisionul de risc
 si restituirea acestor sume.
In anul 2015 un procent de 70 % dintre aceste dosare au fost
solutionate pe cale amiabila, prin renuntarea la judecata de catre reclamanti
 ca urmare a ofertei Volksbank- Banca Transilvania,
oferta ce presupunea restituirea sumelor achitate
cu titlu de comision de risc prin scaderea acestor
sume din soldul creditului.

De-a lungul timpului litigiile impotriva Volksbank
au fost admise in proportie de 99%, precizeaza Andreea Opritescu.

Urmatoarea in clasament este Piraeus Bank – cu privire la
care au fost introduse un numar de
516 dosare in anul 2015, dintr-un total de 670 de dosare.

Procentul de actiuni admise se mentine si in cazul acestei bani,
 in sensul ca aproximativ 85% din actiunile judecata au fost admise
in parte Instantele s-au pronuntat in sensul constatarii
caracterului abuziv al comisionul de acordare –
acesta avand un procent de 5% dar si in ceea ce priveste
caracterul abuziv al articolului referitor la dobanda variabila.

Instantele au constatat abuziva dispozitia contractuala
care permite banii sa modifice marja bancii dupa
criterii cunoscuute doar de catre aceasta.

Urmeaza OTP Bank cu un numar total de 611 dosare,
din care introduse in anul 2015 un numar de 430 dosare;
Banc Post - un numar total de 428 dosare din
care introduse in anul 2015 un numar de 320 dosare; 
BCR - un numar total de 306 dosare din care
introduse in anul 2015 un numar de 192 dosare;
Credit Europe Bank – cu un numar de 142 de dosare.

"Asa cum am mentionat pana la acest moment au fost
judecate aproximativ 70% din aceste dosare introduse in anul 2015,
 85% dintre acestea au fost solutionate in mod pozitiv
 cu o admitere in parte a actiunilor introduse", mai spune Opritescu.

In analiza conditiilor stabilite de legea consumatorului instantele
s-au pronuntat in mod clar cu privire la lipsa negocierilor in
sensul aceste indeplinita conditia nenegocierii
clauzelor contractuale indicate de imprumutati ca abuzive – concluzionand ca imprumutatii nu au avut posibilitatea reala de a
influenta aceste clauze contractuale, fara posibilitatea modificarii acestora.

Simpla cunoastere a existentei acestor clauze neechivaland cu
negocierea, avandu-se in vedere si
pozitia de inferioritate a consumatorului care
intre in activitati cu specific bancar doar ocazional spre
deosebire de profesionist, spune avocata.

S-a statuat ca sarcina probei caracterului negociat ii revine bancii,
care trebuis sa faca dovada prin inscrisuri – probe preconstituite –
avandu-se in vedere momentul semnarii contractului.

Un alt aspect criticat de instantele de judecata este acela cu
 privire la criteriile in functie de care o dobanda variabila poate varia.
 Majoritatea creditelor incheiate la momentul 2007-2008 aveau ca si criteriu de variabilitate a dobanzii – dobanda de referinta a bancii.

Instantele s-au pronuntat in sensul ca acest criteriu este unul incert,
care pune consumatorul intr-o pozitie de inferioritate,
fiind pus in situatia de a achita a dobanda care
variaza dupa bunul plac al bancii, explica Andreea Opritescu.

Cu privire la comisionele de administrare sau risc instantele au
retinut ca efectiv nu se cunosc activitatile prestate de catre banca
in schimbul acestor comisioane, acestea fiind impuse de catre banca
pentru acoperirea costurilor pe care aceasta ar trebui sa le
suporte pentru efectiva desfasurare a activitati sale
principale – de acordare si colectare a creditelor, adauga avocata.

Potrivit ei, cu privire la aceste comisioane s-a dispus restituirea
sumelor achitate cu titlu de comisioane dar si exonerarea pe viitor
de plata acestei sume rezultand asadar o rata mai
mica de plata pentru imprumutati.

Inscrie-te la cel mai mare proces colectiv impotriva bancilor in 2016

Inscrie-te la cel mai mare proces colectiv impotriva bancilor in 2016

 Consultanta este gratuita.Analiza contractelor dvs.de credit si a actelor semnate sau primite de la banca este GRATUITA
NE GASITI SI PE FACEBOOK 

DATI CLICK SI COMPLETEAZA FORMULARUL ACUM  

duminică, 3 aprilie 2016

Surpriza de la Alba. Cine este Augustin Lazăr, propus procuror general al României - de Alex Costache

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a transmis CSM propunerea pentru numirea în funcţia de procuror general al României. Alesul este Augustin Lazăr, procuror şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Lazăr a fost preferat contracandidaţilor lui, actualul procuror general adjunct al României Codruţ Olaru şi Oanei Schmidt Hăineală, membru CSM.
De ce a fost selectat Lazăr
Ministrul Justiţiei spune că l-a propus pe Augustin Lazăr pentru că, în urma interviului susţinut la minister, a demonstrat că ‘are viziunea managerială, determinarea şi autoritatea necesară pentru reformarea şi consolidarea Ministerului Public’. 
Raluca Prună consideră că Lazăr este recomandat şi de experienţa acumulată în cei 34 de ani de când este procuror, dintre care 18 în funcţii de conducere. Şi rezultatele obţinute la PCA Alba l-ar recomanda pe Augustin Lazăr pentru funcţia cea mai înaltă din procuratură.
Ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a coordonat şi instrumentat cauze complexe, cum ar fi urmărirea şi repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, în care a fost necesară o vastă cooperare judiciară internaţională“, arată MJ într-un comunicat.
Potrivit unor surse judiciare, PCA Alba este însă şi parchetul care a închis mai multe plângeri în cazuri de retrocedări în care era reclamat fostul primar al Sibiului, Klaus Iohannis. Lazăr spune însă că nu îl cunoaşte pe preşedinte.
Nu l-am cunoscut pe preşedintele Klaus Iohannis, nu am avut onoarea. Probabil că o să-l cunosc cândva. Nu îmi datorez cariera profesională nimănui. Mi-am susţinut examenele cu onor, am patru examene de procuror general pe care le-am luat fără să cunosc pe nimeni“, a declarat Augustin Lazăr pentru Mediafax.
“Noi am soluţionat o multitudine de dosare în care s-au dat multe soluţii referitoare la o multitudine de persoane, unele şi publice. Toate au fost legale şi temeinice. Orice soluţie poate fi contestată”, a mai spus Lazăr în legătură cu plângerile care îl vizau pe Iohannis închise la PCA Alba.
Acum, parchetul din Alba condus de Lazăr instrumentează un dosar privind galeria de artă Artmark.
Pe vremea CDR, între 1998 şi 2001, Augustin Lazăr a fost şeful Secţiei a II-a de anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică din Parchetul General. Potrivit unor surse judiciare, împreună cu fostul procuror general adjunct din acea perioadă, Mircea Zărie, i-ar fi adus la Bucureşti pe procurorii deveniţi între timp celebri, Daniel Morar, Lucian Papici şi Ovidiu Buduşan.
“Anterior, ca procuror şef la secţia de anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ a participat nemijlocit la acţiunea de reformare şi modernizare a Ministerului Public, care a generat premisele creării structurilor specializate de parchet din cadrul acestei instituţii”, a arătat acum Ministerul Justiţiei.
Cum este caracterizat Augustin Lazăr de colegii din parchete
România Curată a întrebat mai mulţi procurori despre Augustin Lazăr. Aceştia au dorit să rămână anonimi. Concluzia care se desprinde ar fi că este un procuror “onest”, “curat”, “de care nu am auzit nimic de rău”, “care ştie carte”.
Ca bile negre ar fi faptul că este în vârstă, e aproape de pensie şi, prin urmare, ar fi “old school“. Într-adevăr, Augustin Lazăr are 58 de ani. O altă bilă neagră în ochii colegilor ar fi aceea că este ca “apa sfinţită“, ca “agheazma“, “nu face nici rău, nici bine“, adică nu ar fi letal cum e DNA-ul, de exemplu. “Să îl vedem cât de activ e, şi înainte de toate, să îl vedem la interviu la CSM“, au concluzionat sursele.
Alte surse au informat că Lazăr ar fi fost puternic susţinut de liderul PNL, Theodor Atanasiu, care provine din acelaţi oraş, Alba Iulia.
Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Postul de procuror general al României a rămas vacant ca urmare a demisiei lui Tiberiu Niţu, acuzat în dosarul coloanelor oficiale.