O decizie a CEDO arată că în procesul Cerovšek şi Božičnik contra Slovenia reclamanţii nu au avut parte de corectitudinea procedurilor judiciare, deoarece motivarea a fost scrisă de alt judecător decât cel care s-a ocupat de speţă. O sesizare similară a existat şi în cazul lui Liviu Dragnea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, recent, că motivarea unei sentinţe nu poate fi semnată decât de judecătorii care au dat acea decizie. 

Decizia s-ar aplica şi în cazul lui Liviu Dragnea pentru că motivarea nu a fost redactată în 30 de zile de la pronunţare, iar la data la care aceasta a apărut, preşedintele completului care a soluţionat cauza era deja pensionar.

Cazul Cerovšek şi Božičnik vs. Slovenia vizează o situaţie în care motivarea condamnării unei persoane a fost dată de judecători care nu au participat la procesul respectiv.

”Reclamanţii (la CEDO) fuseseră judecaţi pentru furt de un singur judecător în Slovenia. Judecătorul s-a retras din activitate după stabilirea verdictului, fără a oferi o motivare scrisă privind vina inculpaţilor şi sentinţa dată. După aproximativ trei ani, doi judecători, care nu participaseră la proces, au elaborat motivaţii scrise utilizând ca bază o reconstituire a dosarelor cazului. Condamnările au fost confirmate în apel fără vreo reanalizare directă a dovezilor”, arată sentinţa CEDO dată în primăvara acestui an.

În procesul intentat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), reclamanţii au acuzat că li s-a încălcat dreptul la un proces corect, iar instanţa CEDO a fost de acord că a fost vorba de o încălcare a Articolului 6 ce vizează corectitudinea procedurilor judiciare.

Această decizie a CEDO este reprezentativă pentru importanţa unei motivări argumentate la finalul unui proces şi pentru ca acest lucru să se întâmple imediat.

”Instanţa a evidenţiat că obligaţia oferirii unei motivări, printre alte lucruri, asigură o aplicare corectă a justiţiei, evită deciziile arbitrare, contribuie la încrederea publicului în actul judiciar şi a inculpaţilor în decizia luată, permiţând depistarea şi remedierea posibilelor abordări tendenţioase ale unui judecător. Aceste obiective nu au putut fi îndeplinite în acel caz deoarece judecătorul care a condus procesul nu a explicat verdictul din punctul de vedere al dovezilor, inclusiv al credibilităţii declaraţiilor inculpaţilor şi martorilor. În contextul argumentaţiei Guvernului Sloveniei că procedura standard nu a putut fi respectată din cauza circumstanţelor excepţionale, mai precis retragerea din activitate a judecătorului, instanţa CEDO a precizat:… data retragerii judecătorului trebuia să fie cunoscută în avans. Ar fi trebuit luate măsuri fie pentru finalizarea cazului de către acel judecător singur, fie pentru cooptarea unui alt judecător de la începerea procedurilor judiciare", mai arată CEDO.

Curtea Europeană a stabilit, în cazul Cerovšek şi Božičnik vs. Sloveni, că singura modalitate de compensare a incapacităţii judecătorului de a oferi motivaţia condamnării ar trebui să fie un nou proces.

Cazul seamănă cu cel al liderului PSD, Liviu Dragnea, care a contestat în primăvara acestui an decizia de condamnare în dosarul ”Referendumului” susţinând că motivarea nu a fost redactată în 30 de zile de la pronunţare, iar la data la care aceasta a apărut, preşedintele completului care a soluţionat cauza era deja pensionar.

"În prima fază, motivarea nu fusese redactată în condiţiile în care legea prevede să se redacteze în 30 de zile. După ce am depus contestaţia la Curtea de Apel, a fost redactată aceată motivare, considerentele din motivare, numai că nu credem că s-au respectat procedurile legale pentru că aşa cum bine se ştie, două doamne judecător din complet s-au pensionat înainte de a fi concepută motivarea, deci nu au participat la conceperea motivării. Este vorba despre dreptul de a face această contestaţie pentru că un om care este condamnat are dreptul să ştie exact de ce a fost condamnat şi are dreptul şi instanţa este obligată, să fie convins că toţi membrii completului au participat la conceperea acelei decizii pentru că este o decizie care schimbă viaţa unui om. (...) După cum bine ştim, doamna Livia Stanciu, la două luni de la decizie, s-a pensionat şi cealaltă doamna judecător, ulterior", a declarat Liviu Dragnea, la instanţă, în timpul procesului.

Completul de cinci judecători a respins sesizările făcute de apărătorii lui Dragnea. Aceştia ceruseră înscrisuri şi o expertiză informatică asupra sistemului ECRIS, aplicaţie folosită la nivelul instanţelor judecătoreşti pentru managementul electronic al dosarelor. De asemenea, avocaţii au solicitat copii după cererile de pensionare ale judecătoarelor Livia Stanciu şi Luminiţa Zglimbea. O altă cerere respinsă a fost cea legată de sesizarea Curţii Europene de Justiţie, considerând că li se refuză accesul la probe.

Preşedintele PSD fost condamnat definitiv pe 22 aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare. Instanţa supremă a motivat decizia susţinând că liderul PSD a ales să îşi folosească "abuziv autoritatea şi influenţa" în partid "pentru a denatura rezultatul scrutinului".

ANPC CASTIGA DEFINITIV PROCESUL CU ALPHA BANK PE CLAUZE ABUZIVE

Alpha Bank a pierdut definitiv un proces pe clauze abuzive cu ANPC, dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a respins apelul bancii. In acest conditii, institutia de credit este obligata sa elimine mai multe clauze privind dobanzile si comisioanele din contractele de credit de consum incheiate inainte de 2010. 

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a demarat procesul impotriva bancii dupa 2013, cand legea privind clauzele abuzive din contracte a fost modificata in favoarea consumatorilor.

Ce clauze trebuie sa elimine banca din contracte? 

In cadrul procesului, Tribunalul Bucuresti a stabilit, in noiembrie 2015, printre altele, ca Alpha Bank a utilizat o clauza ilegala privind variatia dobanzii din contractele de "facilitate si garantie reala si mobiliara".


Potrivit informatiilor de pe portalul justitiei, “revizuirea dobanzii in functie de conditiile dominante ale pietei sau a modificarilor circumstantelor in care aceasta a fost initial stabilita, precum si in raport de politicile de creditare ale Bancii”, este considerata clauza abuziva.

O alta clauza, conform careia, debitorul este obligat sa ramburseze anticipat creditul integral, in termen de cinci zile, daca nu e de acord cu noul nivel al dobanzii, a fost declarata abuziva si eliminata din contractele mentionate.

De asemenea, din contracte dispare si comisionul de administrare, al carui cuantum era inclus in valoarea creditului. 

Tribunalul a eliminat, in plus, prevederea prin care banca putea modifica cuantumul comisionului de risc, daca o analiza interna arata ca debitorul a devenit mai riscant pe parcursul derularii creditului.

Astfel, decizia Tribunalului din 2015, mentinuta acum de Curtea de Apel, “obliga parata SC Alpha Bank Romania SA sa modifice toate contractele de credit cu garantie reala mobiliara in curs de executare, precum si sa elimine clauzele abuzive din contractele preformulate de acelasi tip, destinate a fi utilizate n cadrul activitatii profesionale”.

Pentru banii platiti in plus, este nevoie de actiuni individuale

Cu toate acestea, debitorii Alpha Bank nu vor primi inapoi si banii platiti in plus catre banca in baza acestor clauze, pentru ca instanta a respins cererea ANPC prin care solicita rambursarea sumelor, asa cum s-a intamplat si in cazul celorlalte procese de acest tip deschise de Autoritate. 

Debitorii vor putea, insa, sa solicite individual daune, in baza acestei decizii.

Acesta nu este singurul proces de tip “class action” castigat de ANPC. Potrivit reprezentantilor institutiei, din cele aproape 50 de procese colective deschise in instanta impotriva mai multor banci, sase au fost castigate pe fond, cinci - castigate definitiv, sase pierdute pe fond si cinci - pierdute definitiv.
Castigarea unui proces de acest gen presupune eliminarea din cadrul tuturor contractelor similare a clauzelor declarate de justitie ca fiind abuzive in contractele ce fac obiectul respectivului dosar

Astfel de procese au devenit posibile incepand din anul 2013, astfel ca ANPC poate cere eliminarea clauzelor pe care le considera abuzive din toate contractele preformulate, fara a fi nevoie ca toti consumatorii afectati sa faca plangeri individuale.

Legea falimentului personal a fost amanata cu inca cinci luni

   Aplicarea Legii insolvenței persoanelor fizice va avea un nou termen de prorogare, termenul de intrare în vigoare fiind prelungit cu cinci luni, de la 1 august 2017 la 1 ianuarie 2018, potrivit unei Ordonanțe adoptată  de Guvern.

   Decizia a fost luată de Executiv având în vedere complexitatea domeniului reglementat prin această lege, precum și punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii în care semnalează faptul că este nevoie de pregătirea riguroasă a capacității administrative a instanțelor chemate să aplice procedurile insolvenței persoanelor fizice. 

   De asemenea, în adresa CSM se menționează și faptul că legislația recent adoptată privind darea în plată oferă soluții alternative pentru ipotezele în care dezechilibre contractuale au dus la pierderea utilității contractului pentru una din părți.

   Prin urmare, prelungirea termenului de aplicare a Legii privind procedura insolvenței persoanelor fizice are scopul să asigure timpul necesar pentru pregătirea personalului responsabil.

   Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost adoptată în Parlament în data de 20 mai 2015. 

Aplicarea Legii insolvenței persoanelor fizice a mai fost amânată cu un an, respectiv până în decembrie 2016, iar ulterior, cu încă șapte luni, termenul pentru intrarea în vigoare fiind stabilit pentru 1 august 2017.

   După adoptarea acestei legi, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și Ministerul Economiei au luat mai multe măsuri care să pregătească intrarea în vigoare a Legii nr.151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Astfel, a fost elaborat un Plan de acțiune comun care cuprinde măsurile legislative si administrative ce ar trebui luate pentru a putea aplica Legea nr. 151/2015 a insolvenței persoanelor fizice.

   Potrivit acestui plan, a fost aprobată Hotărârea de Guvern privind organizarea și funcționarea Comisiilor de insolvență (publicată în Monitorul Oficial în 22.01.2016). Ulterior, au fost desemnate persoane responsabile în Comisia de insolvență la nivel central de către: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Justiției, iar Comisia este funcțională.

   La nivelul ANPC au fost elaborate mai multe documente necesare pentru pregătirea punerii în aplicare a legii, respectiv: criterii pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor si ale familiilor lor; criterii generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil; formular de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvență; procedura de lucru pentru Comisiile de insolvență.

   Pentru Direcția Insolvență din ANPC sunt prevăzute un număr de 270 posturi contractuale. 

   Pentru anul 2017 au fost bugetate 68 de posturi care au fost scoase la concurs și sunt în procedura de ocupare, urmând ca în anul 2018 să fie bugetate celelalte 202 posturi.

   De asemenea, în iunie 2017, Guvernul a aprobat Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, prin care sunt stabilite modalitatea de desfășurare a ședințelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul și creditorii, tipurile de onorarii pentru administratorul procedurii și lichidator, precum și cuantumul minim și maxim al acestor onorarii.

sursa:ECONOMICA.net