Suspendarea plății ratelor nu atrage după sine plăți mai mari după încetarea suspendării, afirmă avocatul Marius Colțuc. Discuția a pornit de la o sentință dată de un complet al Tribunalului București, prin care s-a suspendat, prin ordonanță președințială, plata ratelor unui credit bancar pe durata desfășurării procesului de clauze abuzive.
Avocatul Colțuc a explicat că „dispozițiile din Codul Civil obligă banca să încaseze rata normal, după terminarea procesului, sau să facă compensația”. El arată că, potrivit Art. 1619 din Codul Civil, „termenul de graţie acordat pentru plata uneia dintre datorii nu împiedică realizarea compensaţiei”, iar „art. 1101 alin. 1 din Codul Civil din 1864, care reglementa termenul de graţie, nu a mai fost preluat în Noul Cod Civil (deşi alin. 1 al art. 1101 privind plata parţială a fost preluat în art. 1.490 N.C.civ.)”.
În consecință, spune avocatul, este ideală pentru clienți obținerea suspendării plății ratelor pe perioada procesului. „Nu veți fi obligat la rate mai mari dupa, ci dimpotrivă, banca va fi obligată să facă conpensația convențional”, mai spune Marius Colțuc.
Acesta explică și feul în care se obține hotărârea pe ordonanța președințiala:
„Ordonanța președințială este o procedură specială în temeiul căreia instanța de judecată poate dispune măsuri vremelnice, în cazuri urgente, pentru:
– păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere;
– prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara;
– înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
– păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere;
– prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara;
– înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială sunt următoarele:
– urgența măsurii solicitate;
– urgența măsurii solicitate;
Aceasta va fi apreciată de instanță în raport cu situația existentă în momentul judecării cererii de ordonanță președințiala.
– Nesoluţionarea (neprejudecarea) fondului cauzei.
Aceasta înseamnă că măsura luată să nu prejudece fondul dreptului. În soluționarea unei cereri de ordonanță președințială, instanța nu analizează fondul dreptului discutat de părţi. În literatura de specialitate, această condiție mai este exprimată și prin ideea de „pipăire a fondului”, judecătorul verificând de partea cui este aparența dreptului.
– Vremelnicia măsurii.
Dupa cum s-a aratat mai sus, prin intermediul acestei proceduri nu pot fi luate măsuri definitive care să rezolve în fond litigiul dintre părți. Partea nemulțumită de măsura luată prin ordonanță are posibilitatea de a se adresa instanței, pe calea dreptului comun.
De regulă, măsurile dispuse pe calea ordonanței președințiale sunt limitate în timp, până la soluționarea pe fond a cauzei, dar există posibilitatea ca acestea să rămână definitive și irevocabile, dacă părțile nu mai urmeaza calea dreptului comun.
În practica judiciară, în mod frecvent se recurge la procedura specială a ordonanței președințiale:
– în materia raporturilor de familie;
– în materia raporturilor de vecinătate și de proprietate;
– în materia raporturilor locative;
– în materia executării silite, problema ratelor la bănci”.
– în materia raporturilor de familie;
– în materia raporturilor de vecinătate și de proprietate;
– în materia raporturilor locative;
– în materia executării silite, problema ratelor la bănci”.
sursa: http://www.paginadebanci.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu